Cabinet Dr. Ion Bogdan Codorean – Medic Primar Ortoped

Siteul www.traumatologie-sportiva.ro este adresat pacientilor. Aici va puteti documenta pentru a intelege in ce consta afectiunea de care suferiti. La sectiunea tratamente va sunt explicate, intr-o abordare adresata pacientului, mijloacele terapeutice, pe care eu si echipa pe care o conduc, le aplicam.

Activitatea mea si a echipei mele este guvernata de principiul eficientei maxime in conditiile unei invazivitati minime. Incercam sa facem uitate inciziile de 20 cm rezolvandu-va suferinta intr-un mod cat mai putin invaziv si in conditii de maxima siguranta.

Pentru a intelege in detaliu unele din interventiile chirurgicale puteti accesa sectiunea Video. Aici sunt expuse secvente din operatiile pe care le efectuam cu succes.

In sectiunea Recomandari gasiti exemple de exercitii si programe de recuperare pe care le urmeaza pacientii mei.

Informatiile de pe acest site au caracter general si nu au scopul de a inlocui consultul si discutia dintre dumneavostra si un medic ortoped. Daca sunteti programat pentru o interventie chirugicala, sau daca intentionati sa apelati la echipa medicala pe care o conduc, sper sa gasiti aceste pagini utile.

Programari

Fiecare om are dreptul la viata activa si sanatoasa. Tine numai de dumneavoastra sa o redobanditi. Consultati sectiunea Contact si nu ezitati sa solicitati asistenta medicala.

Sunt Dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped. Domeniul meu de interes este traumatologia sportiva. In timpul activitatilor sportive apar leziuni la nivelul genunchiului, umarului, soldului si gleznei, pe care impreuna cu echipa mea le tratam pe cale miniminvaziva – artroscopic.

AFECTIUNI:

GENUNCHI

Ruptura de menisc

Rupturile de menisc sunt printre cele mai frecente leziuni ale genunchiului. Sportivii, in special cei care practica sporturi de contact, sunt expusi riscului. Cu toate acestea, oricine, la orice varsta, poate suferi o ruptura de menisc. Cand oamenii vorbesc despre un cartilaj rupt in genunchi, de obicei vorbesc despre menisc.

Ce este meniscul?

La nivelul genunchiului se intalnesc trei oase: tibia, femurul si rotula (patela). Meniscurile (figura 1) reprezinta doua piese cartilaginoase, de consistenta elastica, dispuse intre femur si tibie, care absorb socurile din articulatie si realizeaza congruenta suprafetelor articulare.

Ce este ruptura de menisc?

Ruptura de menisc (figura 2) reprezinta o intrerupere a continuitatii meniscului. In functie de aspect, rupturile de menisc au diferite denumiri.

Care sunt cauzele aparitiei?

De obicei, rupturile de menisc neasteptate apar in timpul practicarii sportului, cand sportivii pivoteaza sau isi suprasolicita genunchiul in pozitia ghemuit. Contactul direct, in timpul unui placaj sau in timpul unui tackling, este cateodata implicat.
Persoanele in varsta sunt mai expuse rupturilor de menisc degenerative. Meniscurile devin mai subtiri si mai fragile odata cu inaintarea in varsta. O pivotare ciudata care se produce la ridicarea de pe scaun poate fi suficienta pentru a provoca o ruptura de menisc, daca meniscurile sunt afectate de varsta.

Care sunt simptomele?

Cand se produce o ruptura de menisc pacientul poate simti un pocnet. Majoritatea oamenilor pot continua sa mearga pe genunchiul afectat. Multi sportivi joaca in continuare cu o ruptura de menisc. Dupa 2 – 3 zile, genunchiul se umfla si se inflameaza treptat.
Cele mai comune simptome ale rupturii de menisc sunt:
Durerea
Inflamatia si impotenta functionala
Blocajul genunchiului
Senzatia de genunchi care “fuge”
Limitarea miscarii genunchiului

Fara tratament , o bucata de menisc se poate desprinde si migra in articulatie. Aceasta este cauza pentru care genunchiul produce zgomote, aluneca sau se blocheaza.

Care este tratamentul?

UMAR

Luxatie recidivanta umar

Umarul este cea mai mobila articulatie a corpului. Este implicata in ridicarea si rotatia umarului, precum si in miscari combinate. Acest grad mare de mobilitate este insa asociat cu o stabilitate scazuta.
Umarul este alcatuit din trei oase: osul bratului (humerusul), osul plat al umarului (scapula) si clavicula (figura 1).
Capul humerusului, de forma sferica, este asezat intr-o cavitate a scapulei numita cavitate glenoida. Capsula umarului este un sistem ligamentar, format din tesut conjunctiv puternic, care tine capul hemeral centrat in cavitatea glenoida. Acest tesut acopera articulatia umarului si se insera pe portiunea superioara a capului humeral si pe scapula.
Stabilitatea umarului este data de asemenea de tendoane si muschi puternici.

Ce este instabilitatea cronica de umar?

Instabilitatea cronica de umar este incapacitatea ligamentelor, tendoanelor si muschilor din jurul umarului de a tine capul humeral centrat in cavitatea glenoida. Clinic se manifesta prin aparitia luxatiei/subluxatiei recidivante de umar.

Ce este luxatia/subluxatia de umar?

Luxatia de umar este situatia in care capul humeral iese din cavitatea glenoida (figura 2). Acest lucru se intampla in cazul unei leziuni spontane sau in cazul suprasolicitarii.
Subluxatia de umar este situatia in care capul humeral iese doar partial din cavitatea glenoida.
Odata ce ligamentele, tendoanele si muschii din jurul umarului devin laxe sau se rup (ca un cazul primei luxatii), luxatia se poate repeta.

Care sunt cauzele instabilitatii de umar?

Exista trei cauze comune in care un umar devine instabil:

Luxatia initiala de umar

Apare de obicei in urma unui traumatism putenic. Cand capul humeral se luxeaza, cavitatea glenoida si structurile din regiunea anterioara a umarului sunt frecvent lezate. O leziune care apare frecvent in cazul luxatiei de umar este Leziunea Bankart (figura 3) – leziunea unei structuri fibrocartilaginoase numite labrum care se gaseste la nivelul cavitatii glenoide, fiind implicata in stabilitatea umarului. O prima luxatie severa poate duce la luxatii repetate si senzatie de instabilitate.

Intinderi repetate

Unii pacienti cu instabilitate de umar nu au avut niciodata o luxatie. Majoritatea acestor pacienti au structuri capsulo-ligamentare mai slabe la nivelul umarului. Aceasta laxitate crescuta uneori este predeterminata, alteori este rezultatul unei suprasolicitari repetate.
Inotul, tenisul si volleyball-ul sunt exemple de sporturi in care suprasolicitarea repetata poate slabi structurile capsulo-ligamentare ale umarului. Exista si multe meserii care impun o suprasolicitare repetata.
Laxitatea ligamentara creeaza dificultati in mentinerea stabilitatii umarului. Rezultatul este un umar dureros, instabil.

Instabilitate multidirectionala

La un numar mic de pacienti, umarul poate deveni instabil fara istoricul unei leziuni sau a intinderilor repetate. La acesti pacienti, umarul poate fi instabil si capul humeral se poate luxa in toate directiile: anterior, posterior, inferior si superior. Aceasta afectiune se numeste instabilitate multidirectionala si acesti pacienti au in mod natural ligamente laxe in tot corpul.

Care sunt simptomele?

Simptomele obisnuite pentru instabilitatea cronica de umar sunt:
Durerea cauzata de leziunea umarului
Luxatii repetate de umar
Situatii repetate in care umarul cedeaza
Senzatie continua de slabiciune a umarului

Care este tratamentul?

Tratamentul este chirurgical sau conservator. Vezi sectiunea Tratamente.

ALTELE

Osteocondrita disecanta talara (OCDT)

Osteocondrita disecanta este o afectiune care apare la toate categoriile de varsta, cel mai frecvent la nivelul genunchiului, dar si la nivelul altor articulatii, precum articulatia gleznei. Este o afectiune care nu trebuie neglijata; poate constitui cauza bolii degenerative articulare.

Ce este osteocondrita disecanta talara?

Osteocondrita disecanta (Figura 1) este o afectiune in care un fragment de os acoperit de cartilaj se necrozeaza. Uneori devine corp liber in articulatie, alteori se prabusese, alteori doar cartilajul articular este deteriorat. Mai este denumita fractura condrala sau fractura osteocondrala.
Talusul / Astragalul este unul dintre oasele regiunii posterioare a piciorului care intra in alcatuirea articulatiei gleznei (Figura 2). Osteocondrita disecanta talara (OCDT) este osteocondrita disecanta care afecteaza astragalul.

Care sunt cauzele aparitiei?

In cele mai multe cazuri, OCDT sunt fracturi osteocondrale cu deplasare (Figura 1). Aceste fracturi apar in luxatiile severe de glezna. Localizarea fracturii osteocondrale este determinata de mecanismul luxatiei initiale iar dimensiunea si severitatea sunt variabile. Daca osul subcartilaginos este zdrobit, dar cartilajul este intact, fragmentul de obicei nu se deplaseaza. Daca este rupt si cartilajul articular, fragmentul se poate deplasa. In momentul in care un fragment se deplaseaza, pierde sursa de vascularizatie de la nivelul osului de origine si se necrozeaza, facand vindecarea spontana mai putin probabila.
Exista dovezi ca o luxatie poate distruge vascularizatia osului pe o suprafata restransa. Zona afectata se necrozeaza in timp si acest lucru explica aparitia cazurilor osteocondrita disecanta talara fara istoric traumatic recent.

Care sunt simptomele?

Initial, simptomatologia este la fel ca in orice luxatie de glezna. Apar edemul, durerea si impotenta functionala (imposibilitatea folosirii piciorului afectat). Nu exista simptome care sa sugereze aparitia unei fracturi osteocondrale cu deplasare. Radiografia reprezinta cea mai buna cale de diagnosticare a fracturii cu deplasare.
Cu timpul, simptomatologia se inrautateste. Miscarea in articulatia gleznei devine dureroasa, glezna se umfla si devine sensibila la atingere. Uneori durerea este suficient de mare incat determina pacientul sa evite folosirea piciorului afectat. Fragmentul poate produce blocajul gleznei.

Care este tratamentul?

Este chirurgical sau conservator. Vezi sectiunea tratamente.

TRATAMENTE

Tratamentele de ultima generatie pe care le aplicam pacientilor nostri au facut ca sportivii de inalta performanta pe care i-am tratat sa revina foarte curand la activitatea specifica si la acelasi nivel anterior accidentarii. Accidentarile cele mai frecvente si mai grave provin din sporturi ca fotbal, ski, handbal, baschet si squash.

GENUNCHI

Tratamentul rupturii de menisc

Tratamentul pe care chirurgul ortoped il aplica depinde de tipul rupturii, de dimensiune si localizare.
Treimea externa a meniscului are o vascularizatie bogata, fiind numita “zona rosie”. O ruptura in “zona rosie” se poate indeca de la sine, sau poate fi vindecata chirurgical.
Pe de alta parte, cele doua treimi interne ale meniscului sunt avasculare. Fara aport vascular, rupturile din aceasta “zona alba” nu se pot vindeca. Leziunile de la acest nivel sunt de obicei pe un menisc subtire, uzat, si pentru ca nu pot fi reatasate, sunt eliminate.
Tipul de ruptura, varsta, nivelul de activitate, si orice leziuni asociate vor influenta planul de tratament.

Tratamentul conservator

Daca ruptura este mica si situata in portiunea externa a meniscului, tratamentul chirurgical poate sa nu fie necesar. Atata vreme cat simptomele nu persista si genunchiul este stabil, tratamentul conservator poate fi suficient.
Protocolul RICE este eficient pentru pentru majoritatea leziunilor intalnite in sport. Protocolul RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation) cuprinde:
Repaus fizic: activitatea care a cauzat leziunea trebuie intrerupta. Medicul poate recomanda folosirea unei carje pentru a evita incarcarea membrului afectat.
Gheata: masaj folosind pungi cu gheata timp de 20 de minute, de cateva ori pe zi, dar care nu se aplica direct pe piele.
Compresie: bandaj elastic care previne inflamatia suplimentara.
Ridicarea membrului afectat deasupra nivelului inimii, tot pentru reducerea inflamatiei.

Medicamentele anti-inflamatoare nesteroidiene sunt de asemenea folosite pentru reducerea durerii si inflamatiei.

Tratamentul chirurgical

Daca simptomele persista dupa tratamentul conservator, medicul poate recomanda interventia chirurgicala artroscopica (figura 1). Procedura consta in introducerea unei camere in miniatura printr-o incizie de aproximativ 1 cm. Prin aceasta camera se obtine o vizualizare clara a interiorului genunchiului. Chirurgul ortoped introduce prin alta incizie asemenatoare instrumente artroscopice de dimensiuni mici in vederea repararii sau exciziei portiunii de menisc rupte. Vezi sectiunea Video pentru detalii.

Tratamentul rupturii de ligament incrucisat anterior (LIA)
Tratamentul rupturii de ligament incrucisat posterior (LIP)
Tratamentul instabilitatii femuro-patelare
Tratamentul defectului de cartilaj articular
Tratamentul leziunilor de compartiment postero-lateral (PLC)
Tratamentul osteocondritei disecante

UMAR

Tratamentul instabilitatii cronice de umar

Instabilitatea cronica de umar de obicei este prima data tratata prin mijloace nechirurgicale. Daca acestea nu sunt suficiente poate fi indicata interventia chirurgicala.

Tratamentul conservator

Medicul ortoped stabileste un plan de tratament pentru eliminarea simptomatologiei. De obicei dureaza cateva luni pana ce eficienta tratamentului poate fi evaluata. Tratamentul conservator include:

Modificarea activitatii fizice. Sunt necesare cateva schimbari in viata cotidiana pentru a evita activitatile care agraveaza simptomatologia.

Medicatia cu anti-inflamatoare non-steroidiene. Medicamentele ca aspirina si ibuprofenul reduc durerea si inflamatia.

Fizioterapia. Tonifierea muschilor umarului si imbunatatirea controlului pot creste stabilitatea. Fizioterapeutul concepe un program de exercitii pentru umar pe care pacientul il efectueaza acasa.

Tratamentul chirurgical

Operatia este deseori necesara pentru repararea structurilor capsulo-ligamentare rupte cu scopul a le reda capacitatea de a stabiliza umarul. Una dintre operatiile efectuate pentru tratamentul instabilitatii cronice de umar este operatia Bankart pentru tratamentul leziunii Bankart (figura 1). In operatia Bankart se folosesc ancore si suturi pentru a reinsera structura fibrocartilaginoasa numita labrum de la nivelul cavitatii glenoide. Aceasta structura are un rol important in centrarea capului humeral la nivelul glenei si implicit in stabilizarea umarului.

Operatiile pentru stabilizarea umarului pot fi efectuate artroscopic si deschis.

Artroscopia. Consta in repararea tesuturilor moi de la nivelul umarului folosind instrumente si incizii mici. Artroscopia este o interventie minim invaziva. Chirurgul ortoped vizualizeaza interiorul umarului cu ajutorul unei camere si efectueaza operatia cu instrumente de dimensiunea unui creion.

Operatia deschisa. Unii pacienti au nevoie de o operatie deschisa. Operatia deschisa presupune o incizie mai mare la nivelul umarului si efectuarea gesturilor chirurgicale sub vizualizare directa.

Tratamentul leziunilor de coafa

Tratamentul impingementului subacromial

Tratamentul tendinitei calcice a umarului

Tratamentul capsulitei adezive/umarului inghetat

ALTELE

Tratamentul osteocondritei disecante talare

Se decriu tratamentul conservator si tratamentul chirurgical. Forma de tratament depinde de momentul descoperirii afectiunii.

Tratamentul conservator

Daca problema este descoperita imediat dupa luxatia de glezna, se poate folosi imobilizarea gipsata pentru sase saptamani, timp in care poate aparea vindecarea. Pacientul nu trebuie sa calce pe piciorul afectat si trebuie sa poarte carje pe perioada imobilizarii.

Tratamentul chirurgical

Daca fragmentul osos afectat devine partial sau total desprins, este necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea corpului liber. Dupa indepartare se practica foraje in locul care a fost ocupat de fragmentul indepartat, cu scopul stimularii formarii de noi vase de sange si de tesut fibros (Figura 1).

Metoda artroscopica

In unele cazuri, chirurgul ortoped poate efectua operatia sub control artroscopic. Daca este folosit artroscopul, interventia necesita incizii mai mici decat operatia deschisa. De asemenea, timpul de recuperare si reintegrare este scurtat.

Metoda deschisa

Este necesara cand este greu de ajuns la fragment (articulatia gleznei este o articulatie mica si artroscopul este greu de introdus in anumite regiuni). Incizia este facuta de obicei in partea anterioara a articulatiei. Forajele sunt facute cu ajutorul unor instrumete speciale.

Tratamentul rupturii de tendon ahilean
Tratamentul rupturii de tendon cvadricipital
Tratamentul rupturii de tendon rotulian